În noiembrie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un pachet de amendamente legislative care recunoaște și sancționează violența în mediul digital. Această reformă istorică transformă hărțuirea online, urmărirea, impersonarea și distribuirea conținutului abuziv în infracțiuni și oferă protecție reală femeilor și fetelor care cad victime ale abuzurilor digitale. Noua lege va intra în vigoare la 14 februarie 2026 și completează eforturile de prevenire a violenței domestice, arătând că siguranța trebuie extinsă în fiecare spațiu al vieții, inclusiv pe internet.
Un pas curajos împotriva hărțuirii online
Pentru multe supraviețuitoare, violența digitală este o continuare a abuzurilor offline. Marina, de exemplu, a suferit 22 de ani de violență fizică și emoțională din partea soțului. După ce l-a părăsit și a cerut divorțul, hărțuirea a trecut în mediul online: supraveghere, urmărire, amenințări cu moartea și conturi false în numele ei. Până acum, asemenea acte erau considerate contravenții și se sancționau doar cu amenzi.
De la începutul anului 2026, urmărirea va deveni infracțiune, pedepsită cu până la doi ani de închisoare (trei ani dacă agresorul este membru al familiei). Noua legislație definește violența digitală ca orice act comis, asistat sau amplificat prin tehnologii de comunicare care provoacă sau este susceptibil să provoace prejudicii fizice, psihologice, sociale ori economice. Totodată, termenul „conținut abuziv” include materiale digitale discriminatorii, sexiste, amenințătoare, obscene sau defăimătoare – o clarificare care oferă bază legală pentru urmărirea penală.
Penalități sporite și colaborare instituțională
Amendamentele prevăd sancțiuni mai dure și pentru hărțuirea sexuală online: amenzi de până la 3 000 USD, 120–240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la patru ani de închisoare, iar dacă victima este minoră, pedeapsa poate ajunge la șapte ani.
Aceste schimbări au fost realizate prin cooperarea dintre Parlament, Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie (ANPCV), UN Women, UNFPA, Consiliul Europei și organizații ale societății civile. Directorul ANPCV, Viorica Țimbalari, a subliniat că siguranța digitală este o provocare a vremurilor noastre, dar și o oportunitate de a demonstra că justiția, empatia și respectul se pot adapta la tehnologie.
Sprijin pentru supraviețuitoare și schimbare de mentalitate
Pe lângă reforma legală, în Moldova există servicii de consiliere juridică gratuită pentru supraviețuitoarele violenței digitale. Pentru femei precum Marina, acest sprijin a fost crucial, permițându‑le să continue demersurile legale fără a renunța la procesul de divorț.
Violența psihologică și cea digitală sunt forme de abuz în creștere și adesea neglijate. Din acest motiv, organizațiile de profil și specialiștii solicită instruire continuă pentru polițiști, procurori și judecători și extinderea audierilor prin videoconferință, pentru a reduce retraumatizarea victimelor. Noua legislație nu vizează doar pedepsirea agresorilor, ci și schimbarea mentalităților: Marina speră că aceste reglementări vor încuraja mai multe femei și fete să denunțe abuzurile și să ceară ajutor, înțelegând că rușinea aparține agresorilor, nu victimelor.
Un apel la acțiune
Datele statistice arată o realitate alarmantă: în Moldova, mai mult de jumătate din femeile cu vârsta peste 18 ani care sunt active online – aproximativ 65 % – au trecut printr-o formă de violență digitală la un moment dat. La nivel european, femeile și fetele cu dizabilități sunt estimate a fi de peste două ori mai expuse violenței, iar în Republica Moldova sunt de cinci ori mai expuse violenței fizice, psihologice și sexuale decât femeile fără dizabilități.
Această vulnerabilitate ridicată explică de ce combaterea violenței, inclusiv cea digitală, trebuie să devină o prioritate pentru societate și pentru autorități.
Legea adoptată recunoaște această realitate și creează un cadru care oferă protecție și șanse reale de justiție. Dar succesul ei depinde de implicarea tuturor: autorități, profesioniști din justiție și societate civilă, care trebuie să se pregătească pentru a aplica noile prevederi. Informându‑ne, susținând supraviețuitoarele și semnalând abuzurile, contribuim la o Moldovă în care spațiul digital este un loc sigur pentru toți.
(c) EUPOT.MD