Accessibility Tools
Modul în care este stabilit gradul de dizabilitate în Republica Moldova urmează să fie schimbat. Autoritățile propun ca evaluarea să nu se bazeze exclusiv pe diagnosticul medical, ci să țină cont de felul în care o afecțiune influențează concret viața unei persoane: cât de independentă este, dacă poate munci, comunica, învăța sau participa la viața socială.
Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii din Republica Moldova rămâne redusă. Dar cifrele nu spun întreaga poveste. În căutarea unui loc de muncă pot apărea bariere de accesibilitate, prejudecăți, lipsa adaptărilor sau oportunități limitate. În spațiul public, aceste bariere sunt uneori explicate, în mod eronat, prin ideea că persoanele cu dizabilități nu pot munci.
Dreptul la vot este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean. Totuși, pentru multe persoane cu dizabilități, participarea la alegeri este încă îngreunată de bariere fizice, informaționale sau de comunicare. Din acest motiv, accesibilitatea procesului electoral rămâne o prioritate pentru consolidarea unei democrații cu adevărat incluzive.
Accesibilitatea nu înseamnă doar rampe sau lifturi. Înseamnă ca fiecare persoană, indiferent de dizabilitate sau de nivelul de mobilitate, să poată călători în siguranță, cu demnitate și fără bariere.
Un pas important în această direcție este făcut de Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, care implementează noi soluții dedicate pasagerilor cu dizabilități și mobilitate redusă în cadrul proiectului european DANOVA NEXT.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat un nou pachet de măsuri menit să redreseze situația salarială din sistemul de asistență socială, un domeniu critic pentru susținerea celor mai vulnerabile categorii de cetățeni. Decizia vine în contextul unei reforme salariale structurale, menite să ofere o remunerare mai echitabilă, să crească atractivitatea acestor profesii și să stopeze exodul de personal.
Republica Moldova face un nou pas în direcția alinierii la standardele Uniunii Europene în domeniul incluziunii sociale. Proiectul Programului național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități și Planul de acțiuni pentru anii 2026–2030 a fost discutat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu participarea autorităților, societății civile și, important, a persoanelor cu dizabilități.
Este un semnal corect: politicile nu mai sunt discutate doar despre persoane cu dizabilități, ci împreună cu ele. Dar rămâne întrebarea esențială: cum vor arăta aceste schimbări în viața reală?
Dreptul la vot este unul dintre cele mai importante drepturi într-o democrație. Este modul prin care fiecare cetățean își poate face vocea auzită. Pentru multe persoane cu dizabilități din Republica Moldova, însă, acest drept rămâne dificil de exercitat.
Un raport Promo-LEX arată clar că, deși cadrul legal există, în practică persistă multiple bariere care limitează participarea reală la procesele electorale.
Dacă ești o persoană cu dizabilități și ai găsit un loc de muncă în afara localității în care locuiești, nu lăsa distanța să fie o barieră. Acum poți primi bani pentru a acoperi cheltuielile de deplasare la serviciu.
Sună bine. Arată bine. Este prezentat ca progres.
Dar pentru cine funcționează, de fapt?
În timp ce deciziile sunt descrise drept „elegante”, realitatea din teren rămâne rigidă, inaccesibilă și, uneori, profund nedreaptă pentru persoanele cu dizabilități.
Acesta este contrastul pe care îl scoate în evidență articolul: o diferență clară între discurs și viața reală.
Pentru o persoană cu dizabilitate severă, independența nu este un concept abstract. Este ceva concret: să te poți ridica din pat, să ieși din casă, să mergi la muncă, să trăiești o viață normală.
În spatele acestor lucruri stă adesea o persoană invizibilă pentru sistem: asistentul personal.
Dar în Republica Moldova, acest serviciu vital este prins între două realități: cererea crește constant, iar finanțarea rămâne limitată.
Cum văd elevii dizabilitatea? Ce cred despre colegii lor cu dizabilități? Și cât de pregătită este școala să construiască o cultură a incluziunii?
Un studiu realizat de Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, în rândul a 469 de elevi, oferă câteva răspunsuri importante. Rezultatele nu sunt doar statistici. Ele sunt o oglindă a modului în care societatea noastră înțelege – sau nu înțelege încă – dizabilitatea.
Accesul la un loc de muncă rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru persoanele cu dizabilități din Republica Moldova. Deși mulți oameni sunt pregătiți să muncească, oportunitățile reale sunt adesea limitate. Autoritățile anunță însă un obiectiv ambițios: sprijinirea angajării a peste 100.000 de persoane în următorii patru ani, inclusiv din rândul categoriilor vulnerabile.
Inițiativa face parte din campania „Conectăm oamenii cu oportunitățile”, lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care își propune să apropie persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă de angajatori și să facă piața muncii mai accesibilă.
Pagina 1 din 2
Platforma digitală a fost lansată de către Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități din Republica Moldova - „Abilități Europene Fără Limite” (AEFL Moldova) în parteneriat cu People in Need Moldova, în cadrul proiectului "„ Moldova ASSIST: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale", finanțat de Uniunea Europeană, cu susținerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.
Conținutul platformei reprezintă în întregime responsabilitatea autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al partenerilor sau al donatorilor.