Accessibility Tools
Victoria Bodean are 26 de ani, este din Strășeni și s-a născut cu o dizabilitate fizică. Dar ceea ce o definește nu este proteza, ci forța cu care a ales să-și trăiască viața. Victoria este mamă, psihopedagog și dovada vie că nicio barieră nu e mai grea decât prejudecățile celor din jur.
La 29 de ani, Mira a plecat din țara ei nu pentru că voia să fugă, ci pentru că voia să trăiască. Cu o proteză la piciorul stâng și o inimă plină de curaj, a ales să-și caute locul într-o lume în care dizabilitatea să nu mai fie o etichetă, ci o parte din povestea ei. În Germania, a descoperit nu doar o nouă viață, ci și o nouă versiune de sine: mai liberă, mai încrezătoare, mai împăcată.
Într‑o lume în care incluziunea nu mai poate fi doar un cuvânt frumos, Monaco a demonstrat că un plan bine gândit poate transforma comunitățile și mentalitățile. Prezentat la reuniunea Inițiativei „Small Countries”, programul Handipact pune în centru participarea activă a persoanelor cu dizabilități și co‑crearea de soluții.
Acest model, construit pe piloni ce acoperă educația, accesul la muncă, mobilitatea și implicarea civică, arată cum o țară mică poate deveni un reper internațional în materie de inovație incluzivă și inspirație pentru cei care cred că schimbarea este posibilă.
O lecție de solidaritate și participare civică
Pe 3 decembrie 2025, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, în colaborare cu autoritățile municipale, a organizat la Chișinău flashmobul „Fă‑ți vocea auzită”. Evenimentul a demonstrat că incluziunea nu este doar un concept, ci un efort colectiv care presupune infrastructură accesibilă, șanse egale la educație și angajare, servicii medicale adaptate și o comunitate empatică și lipsită de discriminare. La flashmob au participat reprezentanți ai autorităților, organizații din domeniul dizabilității, mass‑media, studenți și persoane cu dizabilități.
În Republica Moldova, dreptul la vot reprezintă un pilon esențial al democrației, iar acesta trebuie să fie accesibil tuturor cetățenilor, inclusiv celor cu diverse forme de dizabilități. Fie că vorbim de limitări fizice, vizuale sau de altă natură, autoritățile au responsabilitatea să asigure condiții egale pentru ca fiecare să poată participa la procesul electoral fără bariere.
Într-un colț uitat de lume, într-un internat psiho-neurologic din Republica Moldova, o femeie în vârstă cu ochi care nu mai văd și o inimă care încă bate de frică, trăiește tăcută. O cheamă Raia. Când a auzit că mă aflu în internat pentru a discuta cu una dintre beneficiare, a rugat prin soțul ei să vin și la ea.
Adoptată pe 30 martie 2012 și actualizată recent pe 21 noiembrie 2024 (în vigoare din 7 ianuarie 2025), Legea nr. 60 a Parlamentului Republicii Moldova despre incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități este un sprijin real pentru tine sau pentru cei dragi. Scopul ei e simplu: să te ajute să trăiești cu demnitate, să ai acces la educație, muncă și sănătate, fără să te simți diferit. Hai să vedem ce drepturi concrete îți oferă și cum să le folosești!
Victoria iubea marea dintotdeauna. Deși se sprijină în cârje, visul de a simți nisipul cald sub picioare și apa mării pe piele nu a încetat niciodată. În acea dimineață de vară, la malul mării, privirile celor din jur au întâlnit-o, unele cu mirare, altele cu admirație. Dar pentru ea, valurile nu au întrebat „de ce?”, ci au primit-o așa cum este.
Prima zi la un nou loc de muncă vine cu emoții pentru oricine. Dar atunci când ai o dizabilitate, întrebările din minte sunt și mai apăsătoare: „Mă vor privi altfel? O să conteze mai mult munca mea sau bastonul cu care merg?” Povestea lui Andrei, un tânăr de 28 de ani care și-a găsit curajul și locul într-o companie de IT, arată că integrarea profesională nu e despre milă, ci despre șansa de a fi văzut pentru ceea ce ești cu adevărat: un profesionist.
„Avem cadrul normativ, dar implementarea drepturilor sociale ale persoanelor cu dizabilități este deficitară”. Opinia aparține Marianei Țîbulac-Ciobanu, persoană cu dizabilitate locomotorie, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Tineri crescuți odată cu Independența.