În noiembrie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un pachet de amendamente legislative care recunoaște și sancționează violența în mediul digital. Această reformă istorică transformă hărțuirea online, urmărirea, impersonarea și distribuirea conținutului abuziv în infracțiuni și oferă protecție reală femeilor și fetelor care cad victime ale abuzurilor digitale. Noua lege va intra în vigoare la 14 februarie 2026 și completează eforturile de prevenire a violenței domestice, arătând că siguranța trebuie extinsă în fiecare spațiu al vieții, inclusiv pe internet.

Republica Moldova face un nou pas în direcția alinierii la standardele Uniunii Europene în domeniul incluziunii sociale. Proiectul Programului național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități și Planul de acțiuni pentru anii 2026–2030 a fost discutat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu participarea autorităților, societății civile și, important, a persoanelor cu dizabilități.

Este un semnal corect: politicile nu mai sunt discutate doar despre persoane cu dizabilități, ci împreună cu ele. Dar rămâne întrebarea esențială: cum vor arăta aceste schimbări în viața reală?

Accesul la un loc de muncă rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru persoanele cu dizabilități din Republica Moldova. Deși mulți oameni sunt pregătiți să muncească, oportunitățile reale sunt adesea limitate. Autoritățile anunță însă un obiectiv ambițios: sprijinirea angajării a peste 100.000 de persoane în următorii patru ani, inclusiv din rândul categoriilor vulnerabile.

Inițiativa face parte din campania „Conectăm oamenii cu oportunitățile”, lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care își propune să apropie persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă de angajatori și să facă piața muncii mai accesibilă.

Prima zi la un nou loc de muncă vine cu emoții pentru oricine. Dar atunci când ai o dizabilitate, întrebările din minte sunt și mai apăsătoare: „Mă vor privi altfel? O să conteze mai mult munca mea sau bastonul cu care merg?” Povestea lui Andrei, un tânăr de 28 de ani care și-a găsit curajul și locul într-o companie de IT, arată că integrarea profesională nu e despre milă, ci despre șansa de a fi văzut pentru ceea ce ești cu adevărat: un profesionist.

Atunci când consideri că drepturile tale au fost încălcate de o autoritate publică sau de o persoană cu funcție de răspundere, nu trebuie să rămâi singur cu problema. În Republica Moldova, poți sesiza Avocatul Poporului, instituție care are rolul de a proteja și promova drepturile și libertățile omului.

Dacă vrem să vorbim onest despre incluziune economică în Republica Moldova, trebuie să privim direct în cifre. Iar una dintre ele lovește imediat: 95,1% dintre femeile cu dizabilități consideră că este mai dificil pentru o persoană cu dizabilitate să facă afaceri în Moldova.

Nu este o percepție izolată. Este vocea a sute de femei care încearcă să muncească, să creeze, să angajeze și să fie independente financiar într-un sistem care nu este construit pentru ele.

Studiul „Identificarea problemelor în crearea afacerii și angajare în rândul femeilor cu dizabilități din Republica Moldova” aduce, în mod documentat, realitatea din spatele acestui procent. O realitate care nu mai poate fi ignorată.

Pentru o familie care crește un copil cu dizabilitate, un acoperiș deasupra capului nu înseamnă doar o locuință. Înseamnă siguranță, stabilitate și perspectiva că acel copil va avea unde să trăiască și atunci când părinții nu vor mai putea fi alături de el.

La Chișinău a fost organizat un bal caritabil pentru a susține o astfel de inițiativă: păstrarea unei case sociale din satul Bușeuca, raionul Rezina, în care locuiesc familii cu copii cu dizabilități.